Comunicarea eficientă implică exprimare și ascultare

comunicarea eficientă
Ce e comunicarea?
În DEX, comunicarea e definită ca „înștiințare, știre, veste, raport, relație, legătură”. Prin comunicare facem schimb de informații și construim relații.

Calitatea comunicării va influența semnificativ calitatea unei relații, fie ea relație de cuplu, de rudenie, de prietenie, colegialitate, profesională.

Prin comunicare împărtășim informații despre ceea ce gândim, ceea ce simțim, ceea ce dorim, ceea ce ne place/displace, despre nevoile noastre, despre planurile noastre de acțiune, despre așteptările pe care le avem de la ceilalți, despre nevoia de a fi ajutați etc.

Două elemente în comunicarea eficientă - vorbirea (exprimarea) și ascultarea
Pentru ca mesajul pe care dorim să-l transmitem să ajungă la cel sau cei cu care comunicăm, trebuie ca atât exprimarea cât și ascultarea să fie realizate adecvat.

Când constatăm că mesajul nostru nu a fost recepționat corect sau deloc, e necesar să ne întrebăm ce nu a funcționat suficient de bine: exprimarea sau ascultarea sau amândouă.

În ceea ce privește exprimarea, contează să spunem, ce spunem, cum spunem și când spunem.

Să ne exprimăm
Poate unora o să vi se pară greu de crezut, dar există oameni care se gândesc la anumite aspecte, își propun să le comunice însă nu își exprimă în mod direct și clar mesajul și totuși își doresc ca ceilalți să își dea seama ce doresc. Adeseori, în astfel de cazuri, ascultătorii acestei exprimări mute nici nu își dau seama că cineva voia să le spună ceva. Deci nu au cum să-și dea seama ce s-a intenționat să se transmită.

Ce spunem
Oare interlocutorul nostru e pregătit psihic, emoțional, intelectual să primească mesajul nostru? Dacă ne exprimăm fără a lua în considerare acest aspect e posibil să vorbim singuri fără a fi ascultați în mod real sau e posibil să generăm o furtună emoțională în interlocutor, o reacție de respingere sau de împotrivire. În cazul în care alegem să ne exprimăm în orice circumstanță, trebuie să ne asumăm consecințele.

Cum spunem
Contează foarte mult limbajul ales, tonalitatea vocii, limbajul trupului care ar trebui să susțină exprimarea prin vorbire pentru a facilita transmiterea mesajului. Dacă emoțiile noastre și limbajul trupului transmit altceva decât exprimă cuvintele, e posibil ca persoana căreia ne adresăm să recepționeze mesajul pe care îl transmitem prin starea noastră emoțională sau prin limbajul trupului și să acorde o atenție mai mică sau să respingă ceea ce transmitem prin cuvinte.

De exemplu, fiind răniți sau frustrați de greșeala cuiva, ne decidem să-i atragem atenția, fiind convinși că în mod obiectiv a greșit, și îi spunem „Doresc să-ți atrag atenția asupra unei greșeli pe care ai făcut-o pentru a ți-o asuma, a te corecta și remedia consecințele greșelii tale. Poate tu nu ți-ai dat seama că ai greșit.”

Interlocutorul e posibil să recepționeze „sunt frustrat și rănit din cauza ta” și să nu admită obiectivitatea noastră cu privire la greșeala lui. Să considere că noi avem o problemă pe care vrem să i-o pasăm lui. În acest caz ceea ce am transmis emoțional a avut un impact mai mare decât ceea ce am transmis prin cuvinte.

Dacă dorim ca mesajul nostru să fie recepționat cât mai bine, trebuie să urmărim ca emoțiile noastre, limbajul trupului și cuvintele pe care le rostim să transmită același lucru.

Când spunem
Timpul și locul sunt potrivite? Același mesaj poate fi recepționat mai bine sau mai puțin bine în funcție de momentul ales pentru a-l transmite. Condițiile exterioare sunt favorabile? Zgomotul perturbă comunicarea eficientă? Interlocutorul are starea emoțională adecvată pentru a putea asculta și asimila mesajul nostru? Acestea sunt aspecte de care trebuie să ținem cont atunci când ne exprimăm, mai ales dacă dorim ca mesajul nostru să fie cât mai bine primit.

Pentru a avea o comunicare eficientă în relațiile cu ceilalți e important să știm să ne exprimăm. Dar e necesar să știm și să ascultăm.

Ascultarea activă
Dacă vrem ca o conversație sau o prezentare să fie fructuoase, trebuie să și ascultăm. Și să nu o facem doar formal, de fațadă. Ci chiar să acordăm atenție interlocutorului nostru. Să-l privim. Să fim atenți la ceea ce exprimă verbal și nonverbal. Să urmărim să empatizăm cu el pentru a „asculta” și emoțiile pe care ni le comunică.

În procesul ascultării active este foarte important să fim deschiși față de punctul de vedere al persoanei cu care dialogăm. Dacă ne grăbim să etichetăm spusele sale, blocăm procesul comunicării. Capacitatea noastră de a recepta mesajul său va fi mult diminuată. Nu trebuie să fim neapărat de acord cu ce spune. Trebuie doar să ascultăm cu adevărat.

De ce să ascultăm?
  • din respect pentru interlocutor
  • pentru a primi toate informațiile care ne sunt oferite
  • pentru a învăța să privim o situație din mai multe puncte de vedere
  • în scopul de a primi feedback
  • pentru a-i ajuta pe ceilalți să se exprime
  • pentru a construi relații
Fără o ascultare activă nu putem vorbi de comunicare eficientă.

Lasă-ți sufletul să se exprime liber!
Adina Petronela Gheorghe

Articole recomandate


Subscribe
Notificare de
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments