Sentimentul greu de explicat, dar natural, al iubirii
Iubirea este un sentiment care, atunci când îl trăim, ne face să simțim că ne-a înflorit sufletul. Ne simțim pătrunși profund de ceva care depășește puterea de înțelegere a minții noastre.Chiar dacă nu prea știm să explicăm ce este iubirea, ne dorim dintotdeauna să o trăim.
Ne dorim să primim și să oferim iubire. Fiecare dintre aceste două ipostaze aduce o împlinire pe care cealaltă nu o poate înlocui. Avem nevoie să trăim ambele experiențe.
Iubirea - o știință a inimii
Iubirea este un sentiment pe care inima noastră știe să-l trăiască fără să putem explica rațional cum se face aceasta. Când ne îndrăgostim sau când un părinte îți privește pentru prima dată copilul nou născut, iubirea apare spontan în inimă. Nu este ceva ce ne propunem să trăim. Nu este un sentiment care apare la voință. Și nici nu dispare la voință.Deși mintea noastră nu înțelege fenomenul iubirii, inima noastră deține această știință. Este în natura inimii noastre să iubească. Pentru inimă, actul iubirii este ceva natural.
Ce se petrece atunci când sentimentele de iubire ni se diminuează sau dispar?
Când inima este lăsată să aibă locul cuvenit în viața noastră, ea are grijă să avem parte de iubire. Dar când, confundând iubirea cu atașamentul sau dorința, ajungem să suferim în anumite relații, ne închidem inima.
Spunem că ne apărăm de suferință sau că ne închidem față de cei care ne-au rănit. Dar ceea ce facem de fapt este că ne închidem inima. Și o închidem în fața fluxului Vieții și a Iubirii.
Iubirea ne pune față în față cu limitele și imaturitatea noastră și ne îndeamnă să creștem. Când refuzăm procesul transformator pe care iubirea îl aduce în viața noastră, cerem inimii să nu mai iubească. Iar apoi, când ne dăm seama ce searbădă e viața noastră fără iubire vrem să avem parte de ea. Vrem să iubim și nu mai știm cum.
Cel mai trist este când nici nu ne dăm seama cât de mult ne lipsește iubirea. Când ne convingem că ne e bine și fără ea sau doar cu un firișor de iubire. Ne convingem că nu avem nevoie să iubim năvalnic și să fim iubiți cu putere.
Ne ocupăm viețile cu tot felul de treburi „serioase”, cu responsabilități de „oameni mari”. Ne preocupăm să avansăm în carieră, să ne cumpărăm lucruri de care avem sau nu nevoie cu adevărat. Iar nevoia de iubire rămâne ascunsă într-un colțișor al sufletelor noastre. Din când în când, această nevoie de iubire vine la suprafață în diferite forme. Dar prea ocupați cu treburile zilnice, cu responsabilitățile și problemele noastre „serioase” nu o băgăm în seamă.
Cum ne exprimăm nevoia de iubire
- cerem apreciere, validare
- vrem siguranță, previzibilitate
- cerem promisiuni și angajamente din partea celorlalți
- cerem ca ceilalți să ne împlinească diferite nevoi, cum ar fi nevoia de susținere
- vrem să deținem controlul absolut și exclusivitate asupra sentimentelor de iubire ale celuilalt
- vrem ca ceilalți să fie într-un anume fel ca să ne ofere iubirea după care tânjim
Iubirea ne provoacă cel mai mult dar ne și ne motivează cel mai mult. Animați de sentimente de iubire suntem capabili de mult mai mult, decât în absența iubirii. Devenim mai creativi, avem o putere de dăruire mai mare, suntem mai binevoitori cu ceilalți, suntem mai entuziaști, mai recunoscători. Iubirea ne trezește sufletele și ne ajută să trăim mult mai profund și autentic viața..
Deschide larg poarta inimii tale și lasă iubirea să pătrundă în viața ta. Las-o să intre năvalnic și transformator pentru a înțelege cu adevărat sensul Vieții și al relațiilor cu ceilalți oameni și a te bucura de ele..
Lasă-ți sufletul să se exprime liber!
Articole recomandate
Cunoașterea de sine și relațiile cu ceilalți
Webinar gratuit.Cum să aduci iubirea în viața ta
Program de 5 săptămâni pentru împlinire în iubire.
Subscribe
0 Comments